Veniți astăzi la Altarul
De la Alba reunirii,
Să ne plîngem greu amarul
Și durerea despărțirii !

Să jurăm că niciodată
N-om visa la altceva
Decît, în străvechea Vatră,
Să refacem Dacia...

Curg voios și plîng sinistru
Fiii Daciei străbune
Dinspre Tatra, dinspre Nistru,
Într-o Vatră să se-adune.

Mama bună-și strînge-Acasă
Pe copii și-i dojenește,
Căci, din toți, cea mai frumoasă
Dintre fete-acum lipsește.

Veacuri și milenii multe,
Rîvnită de toți barbarii,
Dacia jertfit-a-n lupte
Plopii tineri și stejarii...

Basarabie rănită,
Ia-ți de braț pe Bucovina
Și pe Dobrogea ciuntită -
Reuniți-vă țărîna,

Maramureșul, Banatul,
Cu Panonia uitată
Și de-a lungul și de-a latul,
Istria înstrăinată...

Ne-am stîns iarăși la Altarul
De la Alba reunirii
Să ne stingem Setea-Jarul,
Jalea cruntă-a despărțirii.

Și jurăm că niciodată
N-om visa la altceva
Decît, în străvechea Vatră,
Să refacem Dacia !

Alba Iulia, 1 Decembrie 1990