agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ LaraicaElbaSavașiDrina
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2009-08-19 | |
"Duminica în familie" la Târgoviște,
unde Mihaela Rădulescu îl etichetează pe Dem.Rădulescu cu: "Bibanul de aur" Mihaela mit de Faur Te-a numit: biban de aur. Și-n zile calde sau reci Așa vei rămâne pe veci. De câțiva ani, uitat de D-zeu Ai dispărut din firmament, Iar fanii tăi, inclusiv eu Pierdeam o mare de talent. Așa a trebuit, vezi bine Ca să suport acest sevraj, Să vină Mihaela și cu mine Ca tu să intri azi în peisaj. Þi-am scris catrene un depozit, Pot să amuz trei generații. Sunt lefter și fără impozit De-mi sunt invidioși confrații. Amic ți-am fost în tinerețe, Tu prea devreme-ai dispărut, Îți dau acum o strofă de salut Din marea-mi plină de tristețe. Când tu ai dispărut atuncea A-ncremenit Râmnicu-Vâlcea, Și tot de-atuncea lumea știe A-ncremenit o Românie. Cine n-a gustat catrenul N-o să-l guste niciodată, Orbul nu vede lumina Ce-i lumina vinovată? Te-ai dus Bibane dintre noi Și azi, mereu te venerăm, Tu ne făceai să mai uităm De multe griji și de nevoi. Tu n-ai murit, precum se vede Și mitul tău n-o să dispară, Ca fan al tău, te rog mă crede Tu n-ai rămas pe dinafară. Te-ai dus Bibane dintre noi Și azi mereu te venerăm, Divertismentu' e-n război Prea puțin ne mai distrăm. E vremea marilor stiliste Bucătăresele-s artiste, Și foarte des așa reiese: Artistele-s...bucătărese. Repet o vorbă siropoasă Românul s-a născut poet, Aluzia este-n direct: Că nu e prețuit acasă. Iubiți-l și voi pe Bibanu Că el n-a fost un oarecare, Succesul îl cunoaște neamul C-a fost actorul cel mai mare. Bibane, ne dispar confrații Nu este pentru prima oară, Aștept în fiecare seară Același tren, aceeași gară. Eu știu că gloria e fum Nu îmi lustrez muza, oricum Rămân la demnitatea mea Să las ceva în urma mea. Vis hiperbolic Te las moștenitor pe tine Și-ți las chitara mea de-acasă, Cu ea-ți vei aminti de mine C-am fost boem de-naltă clasă. Îți las și vocea mea de-acasă Ce nu mai face niciun ban, Acum e foarte voalată Dar orișicum, nu sunt profan. Sunt plin de boli și sărăcie Ce nu-mi dau pace, ceas cu ceas, Îți las întreaga prietenie Că-i singura ce mi-a rămas.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate