Știu că ți-e gândul aiurea,
Știu că mai fuge și-aici,
Dar prea rar, mult prea rar,
Să-mi aline durerea.
Și mai crezi că doar gândul,
Doar gândul tău poate,
Să le facă pe toate
Și nu e așa, și tu știi.
Și acum în ultimul chin,
Doar o clipă să fii lângă mine,
Nu în gând, ci aici lângă mine,
Plângând timpul meschin.

Și nu știi, poate știi
Sau cine mai știe,
Că secunda cu tine
Prețuiește cât toate comorile lumii.