agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2009-08-23 | | Înscris în bibliotecă de Yigru Zeltil
Ai noștri ne uitau ne îngropau în coceni
pe ape ce plăcere trecea un pelican aproape roșu noi admiram poarta cetății cumpăram merinde apoi intram într-o sală umblam ca niște cocoșați ne mai și plictiseam ce să mai spun cânta și muzica era ceva extra pe aici susținea ghidul a trecut alexandru cel mareș canalul ăsta e făcut cu mâna lui de niște oameni a trecut într-o vară cu barca de aur citea cu glas tare făcea și comentarii făcea minuni de vitejie avea un felinar în apă porumbul creștea pe mal alexandru cel mareș îl arăta cu degetul zicea îl las urmașilor mei să mai facă și dragoste cu el noi stam ascunși printre sălcii îl ascultam apa era călduță în singurătatea noastră el trecea mai departe îi stătea bine cu drumul se făceau niște stele cât pumnul măi alexandru cel mareș îi striga o femeie hai de înnoptează la mine am niște saramurică de pește facem și dragoste (acum vorbea în șoapte dar o auzeam foarte bine era foarte cultă) noi ne loveam frunțile de catarge ne vâram ochii în apă mai bine să ni-i mănânce peștii de vii decât să ne vadă în patul lui pe câmpie măi alexandru cel mareș ne zicea ea nu te face că plouă măi argonautule îți dau lâna mea de aur așa e legea îți rup și chitanță Era o epocă oarecare Începea noaptea
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate