Cerul înfipt în aripile păsărilor
își piaptănă norii înfloriți
și cerșește
la izvorul buzelor mele.

Răspunsul meu încrustat cu briceagul
pe o frunză destrămată
crează granițe vinovate,
adâncește valea dezertării.

Rezist nemilos
la un număr infinit de întâlniri,
ca un vagabond deprins cu strada.

Nu sunt pregătit,
ochii mei au înghețat,
soarele, ca floarea soarelui,
mă caută,
iar eu rătăcesc
pe roza vânturilor
singurătății.