agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 1245 .



Memorii ascunse
poezie [ ]
Memorii ascunse

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [IntunericDeLumina ]

2009-09-11  |     | 



Când deschid cartea sufletului ,caut pagini infinite de bizanț cutremurător,
Întotodată deliric bizanț se arată înfricoșător
Descătușat de inimi lovite cu sânge ,scrise pe pergament de viață,
Ascultând în pagini de aurite povești ,spunând trupești întâmplari.


Nesăbuită atunci dorința care implică adevărul despre epopeica
carte a vieții,
Închisă în întunecate abisuri sufletești ,poate fi deschisă cu o floare
Atunci misterul va fi salvat și dus pe aripi de căi vii.
În Cer măiastru ,înaripată pe cărări de speranțe ,purtată de
necuvântătoare ființă.



Biruit de dulcile închipuiri sădește pom de trecut alb,
Înfrigurat suspinând ,spunând că a rămas gol ,în spații de infinită necunoaștere,
Adulmecat în gheare de moarte,adânc este lovit în pântecele speranței.
Lăsat pradă singurătății, este dus în groapă de abis, încătușat în lanțurile tercutului.




Și meleag de pribeag legământ,este lăsat să treacă cu pași de frică .
Neales în îngăduința viitorului,va decădea în sorbiri de păcat.
La sfârșit, este întemnițat în cușcă de durere și lăsat în focuri infernale,
Să cadă și să-și reia din nou viața cu simțământ prezent.



Cu lacrimi de înserat culcuș, își amintește , de cuib de ignoranță
și dulce-i sufletul ,răpus în libertatea gândurilor, ce vii
veghează luna,
înjumătățită de credință ,de meleag singuratic luminează feeric, un sfârșit ce pare un început.
Se închide cartea vieții ,lăsând în urmă ,dor de albastru Cer,luminat în adâncurile stelelor stinse.

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!