Mai este dragoste? Mai sunt tramvaie?
Sau suntem toți doar nouri dogorâți cu paie?
Sau suntem urme în obrajii mari?
Și ne mutăm de colo-colo,
Ba mai la sud de Jepii Mici,
Ba mai la nord de Năvodari.

Mai este liniște? Mai sunt compoturi?
Sau suntem toți doar cuve pline cu pișcoturi?
Sau suntem sfinți de celofan?
Ne cam hrănim din eprubete
Și ne spălăm ca babunii
În râuri sacre de asfalt.

Mai e culoare? Mai sunt crengi?
Sau ne lăsăm ca să ne crească viespiile negi?
Sau suntem iarbă gri cu toții?
Cam fără nări și fără stări
Cam fără sâni ținuți de mâini
Suntem o soartă de sub soarta bolții.