Cu noian de vise,
facem gânduri să zboare,
cu făclii aprinse
în rătăcite cuvinte,
iubim cu ardoare
trecute legăminte...

Suferinț-adunăm
în numele iubirii,
răni de suflet uităm
în sperața fericirii
și cu ardoare dorim
miracolul împlinirii...

Și ne trezim ninși
de ani ce trec în goană,
de amintiri cuprinși
clipiri de geană,
ne pierdem învinși
de iubirea eternă.

Nu observăm că iubirea
merge alături de noi,
ne pierdem privirea
spre alte nevoi
și pierdem nemurirea
amândoi...