agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2009-10-11 | |
Evenimentele lumii, pe parcursul unei zile,
Mințile nu le cuprind și s-ar scrie mii de file. Toate agențiile de presă care ni le difuzează, Nu stau ca să ne explice cum ele influențează In ansamblu societatea, vor aduce mulțumire Ori din contra vor conduce către o nenorocire. Dar pe termen lung se vede, dacă ai bunăvoință, Cum în lume se adună tot mai multă suferință. Crește ura, dezbinarea, confruntarea, disperarea Scade binișor speranța dar câți își pun întrebarea: Toate aceste evenimente ce apar și se consumă, Sunt al întâmplării rod, nimeni nu și le asumă? Dacă apar din întâmplare, le-am numi fatalitate, Insă n-ar înclina balanța așa mult spre răutate. Cred că ar fi un echilibru între rău și între bine, Parcursul tău prin viață ar depinde mult de tine. Când în șuvoaie de influențe răul are întâietate, Evenimentele astea toate, nu cumva sunt dirijate? Eu vă spun, la cârma lumii în programe zilnice, Stau forțe spirituale rele, altfel spus, malefice. Nu pot fi văzute, dar, influențând mintea noastră, Ne fac în viață s-alegem varianta cea mai proastă. Au determinat prin șarpe, în geneză aceasta scrie, Ca să plece Adam și Eva, din Eden și veșnicie. Când pe vârful unui munte Hristos a fost ispitit, Acel diavol, știți desigur, tot ce Lui i-a oferit : Toate regatele lumii precum și toată gloria lor, Dacă acceptă să se închine numai lor, diavolilor. Deci a noastră omenire diavolul doar o deține, Nimenea nu poate s-ofere decât ce îi aparține. Revenind la țara noastră, orișicine vrea, constată, Cum de aici și de aiurea, biserica ne este atacată. Cum încearcă să se arunce cu noroi în preoțime, Urmărindu-se prin asta ca să-i rupă de mulțime. Una doar, și e credința, numai ea ne mai salvează Iar atunci când ea descrește, împielițatul jubilează. Fiți tari când necuratul vrea să beți din a lui cană Si certați-l precum Domnul: înapoia mea satană! Iași 7 septembrie 2007
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate