Se pare că timpul împinge
inutilă e orice opunere
te muți în spatele aurei

mîinile rămîn în plină lumină
sunt locuri unde te vezi doar privindu-te
din dosul sticlei de aer
irizînd în treceri de culoare

spre violet capul căutînd cu ochii
pe cel care încă mai doare
din aproape în aproape

încerci figura care te surprinde
încerci să o aduci în timpul tău
ca și cum ai aprinde-o cu sîngele