el scrie
de sub unghii îi cresc gheare lungi ce mângâie dulce hârtia imaculată
ca pe o femeie neîncepută o ațâță o descântă
apoi se-mplântă în alb ca-ntr-o sfârșeală

el scrie
între el și hârtie se încheagă un sânge gros albastru nu se știe
din care s-a scurs poate din amândoi

el scrie
pe chipu-i de hârtie curg lacrimi azurii prelungi până sub pântece
peste genunchi până sub tălpile fierbinți trupul său e o hartă
pe ea poți să cauți și să iubești deopotrivă cascada miracolelor ori așternutul în care
Ea a murit chircită înainte ca el să fi

când scrie
tumefacțiile miezului său nu mai pulsează a sfâșiere
răsuflă