(maria a murit, dar nimeni
nimeni nu poate să-i confirme)

s-au găsit pași între flori
cineva a căutat urmă pentru talpă,
cineva a mestecat tulpini,
a zdrobit greierii.

(ea trece mai departe, caută locul exact
unde și-a văzut palmele ultima oară.)

cearșafuri înghețate pe sârmă
se umflă, dezbrăcate de frământarea
nocturnă a trupului.
printr-o gaură privește cerul,
respiră.

(maria își trece mâna de aer
prin părul lung al lucrurilor care nu se văd,
scarpină treimea la ceafă)

preoții stropesc cu agheazmă
pe vaci, laptele muls singur
descalță pământul de aburi,
din pietre cresc vițeii,
caută răcoarea.

(eu aș putea să mă izbesc de culorile raiului,
să rotesc palete, chei, mecanisme,
să împing ligheanul cu apă de gură la limita rostirii,
eu aș putea iubi, dar nimeni
nimeni nu poate să-mi confirme.)

maria a murit.