Curg râuri de cascade
pe fața munților de argint
de atâta strălucire
se țin rocile de mâini,
lumina cu aripile desfăcute
din flaut cântă fermecată,
perdelele naturii
în pumnul meu se cern
prin verdele suav
se ascund mii de culori
iar norii întind petale
natura să sărute,
ridică stele pe margine
de hăuri întunecoase,
plutesc prin ele
e lumea mea.

Străbat pădurea în rochie de nea
prin umbrele pădurii catifea,
un iepuraș privește temător
cum umbra mea se pierde,
ascunde
prin dâre de culoare
doar pașii mi-se aud.