Viata e ca un rau de sange
Undeva la capatul lumii
In care fiecare a plans o picatura...
Sau mai putin ...

Se scalda acolo serpi si ingeri deopotriva
Se inlantuiesc in imbratisari patimase
Si musca mere otravite impreuna
Si nu le pasa de mustrarea lui Dumnezeu...

Ei cred ca asta este Voia Lui...
Dar pare prea pervers pentru o Divinitate
Atat de populara si de sfanta...
Care totusi,nu-i pedepseste...

Probabil ca viata e facuta din asta
Din tarana si cer,din sare si zahar
Din rau si bine,din sacru si profan
Din ingeri si serpi...

***

Gandul ma poarta departe si azi
Aceleasi scari de urcat
Aceeasi frunte care se tot increteste
Si nu renunta viata sa ma sape...

Au trecut parca sute de milenii
Dar totul mi-e la fel de aproape ca ieri
In fiecare zi e ca ieri de aproape
Si nu ma ating aripi de inger...

Nici veninul serpilor nu ma omoara..
As vrea insa,sa fie departe..
Sau sa fie aici,azi,acum
Sa stea sarea pe sange si zaharul pe limba...

In mijlocul lumii am ingenungheat
Cu ochii atintiti spre cer am strigat
Catre Sus,cat am putut de tare
Norii au vibrat si cerul s-a deschis...

Mi-a tunat ca as avea un destin
Si ca trebuie dus chiar daca nu exista
Tipetele mele,lacrimile mele...
Nu pareau decat fire de nisip in desert...

Am plecat pe vai.pe munti...
Te-am strigat
Dar erai ieri ca si azi,iar azi era ieri...
Si s-a scurs o picatura rosie din pamant...

In adancul absolut...