Într-o vară la bunici,
Pe când mă jucam pe-afară,
Am zărit un licurici
Și i-am zis eu într-o doară:

-Licurici verde, lucios,
Vin în iarba cea cu rouă
Și aripile duios
Am să-ți mângâi amândouă;
Tu să mă înveți în schimb
Cum să zbor până la soare
Printre stele să mă plimb
Serile, când e răcoare.

Licuriciul mi-a răspuns
Stând pe gânduri o clipită:
-Mă iubești și e de-ajuns
Să fii astfel fericită!