anca deschide ochii
o lumină puternică și căldură
brațele au cuprins ideile
le-a strîns la piept.
în fiecare dimineață ritualul acesta
zilnic sloboade cu zgîrcenie din acumulările sale
recuperez și aștern
din cele multe lăsate libere în cameră.
ea nu e muza ci doar acumulatorul
cu zeii vorbesc în dimensiunile nopții
revenind scap esențe și anca le prinde.
pieptul ei crește
și anca naște cîte un copil
pentru fiecare volum netipărit.
eu le număr anii cum aș răsfoi filele.