agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2009-11-24 | |
Tăcut și lin se-aude un vechi pian cântând;
Pe anticele-i clape se-așază...trist...un gând. Un înger, o fetiță suspină-n urma ta. Clipește, strălucind la geam, o albă stea. În juru-i, înghețați și reci, sunt fulgi de nea, Frumoși și triști, adânci, cum e și privirea ta. Un clopoțel răsună cristalin; zăpadă! În noaptea înghețată fulgi albi încep să cadă. În casă, lângă foc, fetița plânge; Lacrimi îi curg din ochii triști și goi, Iar globul de cristal parcă atinge Tăcerea ce se lasă între noi. O voce caldă șoptește un colind fugar Și ochii îi râd pentru al iernii dulce dar. În brad se-aprind pe înnoptate licurici. E frig; e iarnă de când nu mai ești aici. Zâmbește azi fetița prin clinchete de zurgălăi, Iar surâsul, alb și trist, apare iar; cu pașii tăi. E feeric; lemnele trosnesc în sobă. Afară ninge cu fulgi mari; tristețe albă. Pianul a tăcut, rănit, de mult... Amar fetița plânge. Eu...ascult.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate