agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2009-11-27 | |
pe bulevardul tineretului venise toamna
frunzele stăteau pe stradă ca niște dinți îngălbeniți de tutun băncile din parc se alungiseră oamenii mergeau zgribuliți gata gata de o implozie când am ajuns la magazinul unirii vară lumea la tricou tonomate cu înghețată roz verde roșie fuste cu fetițe și cald cald de îți venea să mergi cu un duș deasupra capului pe post de nimb la romană mă lovesc de colindători domn domn să-nălțăm și tot așa pe marginea trotuarelor troiene de zăpadă mă așteptam din moment în altul să iasă din ele un eschimos ningea și bătea vântul fețele oamenilor de parcă acestea s-ar fi comportat necuviincios la victoriei am rămas în fața unei tarabe la care vindeau mărțișoare cu niște coșari transformați cred de niște vrăjitoare în figurine cu ac și șnur bicolor copacilor le pocneau frunzele verzi de îți venea să înfigi degetele în ochi atunci mi-am zis e din cauză că dormi și visezi așa că am puns mâna pe telefon și ți-am format numărul prima oară greșesc omul îmi spune nu nu stă aici domnișoara cumocheamă dar te rugăm trezește-o mai repede domne în sufragerie e cald de numa numa în dormitor îmi intră zăpada în casă și stau la etajul zece domne i-am răspuns că mi-ar plăcea să vină și la mine zăpada la etajul zece mi-aș imagina soarele ca pe un schior i-aș deschide larg fereastra pe post de linie de finish a doua oară nimeresc numărul tău aveai perdelele roșii trase era un cald de duminică după-amiază pe timp de primăvară era întuneric tu dormeai nu te puteai trezi telefonul suna știu bine că suna era întuneric toate lucrurile aveau aceeași culoare roșiatică eu stăteam în mijlocul camerei te priveam cu telefonul la ureche sunându-te până când mi s-a zis că abonatul doarme și nu poate fi trezit atunci îmi intră un fulg de nea pe nas m-am trezit cu el în cerul gurii apoi s-a dus pe gât s-a așezat în plămânul stâng și brusc am început să îngheț pornind de la unghia degetului mic de la piciorul stâng înghețul se ridica ușor a trecut de gleznă s-a îndreptat spre genunchi parcă era o iederă curând voi deveni o oglindă în formă de om în care se vor reflecta șifonierul tău cu abțibilduri casetofonul tău de pe noptieră și trupul tău răspunde răspunde răspunde dar tu nu răspundeai nu răspundeai nu răspundeai eu te-am mai sunat și după ce înghețasem de tot dar nu mai erai în pat și cearșaful arăta de parcă ai fi dormit la câțiva centimetri deasupra lui într-o amiază cu chingi de primăvară oricum vedeam totul ca după un geam plin cu flori de gheață
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate