Cu inimă zdrobită eu te simt cum luneci
Prin sânge de martir cobori ancoră și-adulmeci
Oase gălbui se vor preface-n catarge
Ce vor odihni duhul pescărușului cu chiot ce-n răsărit se sparge
Cuvinte de dor vor soarbe clipocitul stelelor în valuri
Cu cât mai apropiate de zori, cu atăt mai curate-n elanuri,
Îmi voi plânge neputințele până-n sfârșit, până-n străfunduri
Plutind în Hristos să-mi aduci smerenie, talant inmulțit de albe gânduri...