E frumos să scriu despre tine
când norii se mișcă întruna
și zăpada n-are pentru ce mai zăbovi,
iar rufele pe culme se petrec, nu se prefac.

E frumos să scriu despre tine
cum m-aș îndrepta înspre locuința ta
dinspre partea nedormită spre cea adormită.

Știu, e polei, poemele circulă cu grijă
când lucrurile se colorează mai puțin.
Să scriu despre tine însă,
e ca un gest umanitar pe care-l fac
pentru anotimpul care se colorează mai puțin.