Îngroapă-mă în al tău cântec
Și în flori de câmp de toamnă!
Ca pe-haiducii altor vremuri
Împușcă-mă în gând doamnă!

Boala vieți, ce mi-i crudă,
Boală care mă încearcă,
Împlântămi-o mult, cu trudă!
Fii tu crunta lumii spadă!

Și trăgând încet prin coaste,
Ca un ucigași plătit,
Sfărâmă-mi vrăjile faste
Ce rău mi-au pricinuit!

ÃŽn nebune strune vii
Să mă vaiet ca un codru.
Și pe vaduri sinilii
Aprig să mă trec și lotru!