Apar în mine, lungi și mute
Vechi amintiri, care mustesc,
Dorințe de fecioare slute
Și speriate de lumesc...

În rame vechi și descărnate
Au putrezit, printre suspine;
Fotografii fărămițate
Pulverizându-se în mine

Iubite care au început să moară
Fără să- mi pese nici un pic
Și sărutări de gură- amară
Ce nu mai zice chiar nimic...

Chipuri trecute lângă mine
Și eu nu știu cum le mai cheamă
De ce zâmbesc fără rușine
In rictus covârșit de teamă.

Felii de cer învinețit
De care se ferește luna
Un zâmbet vechi și obosit
Din care s-a prelins lumina

Timpul curgând ca o melasă
Fără măcar o clipă bună
Să uit durerea, ce o lasă
Iubirea ce e azi postumă...