Dorința ta ce-ți arde-n piept
O știu,
E pentru mine cea dintâi spre împlinire.
Chiar eu
Cu nerăbdare o aștept
Și vreau
Ca sub salcâmi să ne-mbătăm de fericire.

De lumii-ntregi aș face-ocol
Pe jos
Și de-ar dura aceasta chiar o veșnicie,
Pe dos
Întoarce-voi un colțișor
De haos
Spre-a-ntâlni iubirea pierdută-n pribegie.

Te voi găsi cum te-am lăsat
Cândva,
Cu ochii-nlăcrimați și trupul în suspine.
Cumva,
Ne vom iubi ca altădat’...
Și-așa,
Doi porumbei vom fi, uniți în prospețime.