Am săpat
în nisipul umed
și am mers mai departe
și am săpat în nisipul uscat
de arșiță...

Am așteptat ploaia
sa-mi umezească
buzele
și inima-mi să aline
de uscăciune

și am întors fața
spre ceruri
ca stropii să-mi ude
și gura uscată de strigăt
pierdut în pustie...

Atunci am văzut
curcubeu aruncat
-cărare pe bolta înaltă-
spre țărmuri și
i-am făcut rugăciune

să-mi ducă privirea
și dorul
pe drumuri de stele,
să-mi dea alinare de suflet
și gânduri o mie !