soției mele, Violeta

Îmi place să te privesc, să te-admir,
Nu mă satur de tine zile la rând,
Câteodată, de-a dreptul, mă mir
Și te păstrez neschimbată în gând.
Mă întreb unde ești, ce mai faci?
Să te văd îmi doresc tot mai mult,
Să ne plimbăm prin câmpul cu maci,
Tu să-mi vorbești, eu să te-ascult.
Ca pe-o icoană te păstrez în minte,
Cu părul negru ce-ți ascunde sânii,
Fruntea ușor de mi-ai cuprinde,
Să-ți simt din nou căldura mâinii...
Într-o zi ca aceasta, rece, ploioasă,
Să-ți spun: bună seara, fată frumoasă!