nu te îngropa în regrete
și nu îți șterge lacrimile cu mîneca
oceanul în care s-au înecat năzuințele
e mai sărat decît lacrimile tale
insule plutitoare picăturile sîngelui tău

un nou continent pe care pășesc oameni desculți
cînd ți-ai descheiat hainele
și te-ai așezat în derivă

inima ta cît toate centralele atomice
hrănește
pești vii în culorile speranței

hai să ne dăm mîinile într-o nouă planetă
să gravităm lipiți în placenta soarelui
ce se va naște înaintea noastră
covor devenirii.