avea tălpi de lemn
o țigară falsă sudată de buze
palme mai subțiri decât cojile de cartofi
econom tăiate
desigur, la orice trezire,
știam că palmele lui mici
au umbre
bine conturate
și doar uitându-mă la el
mi-am amintit visul
o armată de păpuși de lemn
nimicită de un chibrit
substanța lor arzătoare
în culorile unor cireșe

iar eu mă lasam suprimată
de tristețea cenușii
simțind înăuntru frigul