agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ poți să-mi intri în inimă, nu vei citi aceeași carte
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2010-03-18 | | Înscris în bibliotecă de Yigru Zeltil
E-o apă atât de lină
Și-atât de tristă este În palida sticlire A stelelor aceste. O apă fără unde, Adâncă și amară, Pe care se oglindă Lacteea Cale rară. Și râul se desparte În brațe de ether, Oglindă de departe A Căii de pe cer. Și selele adânci Și chipul lor himeric Curg veșnice prin lunci Albastre de-ntuneric. În pace luminând Trec apele sihastre, Cu dorurile noastre Se duc etern plângând. Las’ mantia ta lină Pe mal, iubita mea, O mantie mai lină În floarea-i de lumină Ne va înfășura. Și steaua la zenit Pe față ni se culce, Doinească nesfârșit Al apelor grai dulce. În unde lor cea rece, Ca cei ce-n ape pier, În unde lor vom trece Cu ochii înspre cer. Și la urechea ta Șopti’vor mii de stele, Încet vom luneca Înfiorați prin ele. Pe când pe malul trist Va hohoti de jale Adâncul ametist Al florilor din cale. Ci vino-n apă, vin, E nesfârșit de lină, Pe chipu-i opalin Tenebrele se-nclină. Încet von rătăci Alături tu și eu În apele pustii Călătorind mereu, Călătorind în ceață În trist’ Lacteea turmă, Cu stelele în față, Cu stelele în urmă. Ne vom topi curând În ale apei plete, Ne-am despleti curgând În nesfârșitul Lethe. Și vom visa mereu Acelaș alb abis În care tu și eu Vom fi un singur vis.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate