Un vânt răzleț inundă zarea
Ce-n picuri reci s-a destrămat
Iar ochii mei sărută marea
Din clipa-n care te-am chemat.

Dar nu-mi răspunzi, mi-alungi dorința
Nevrând să crezi cât a crescut.
Te-aștept în gând, primesc sentința
Și tu nu vii iar te-am pierdut.

Mi-e suflul stins în miez de noapte
Desprins de voturi întinate;
Surâsul meu se pierde-n șoapte.
Ce-a mai rămas? Ce mai rămâne?