Vin călăreții pe cai înspumați,
Dorm șerpii în iarba uscată.
Vin liliecii orbi, întunecați.
Roua plânge pe frunza plecată.

Cerul se apleacă sub raza de soare.
Gândul cel bun e păstrat la răcoare.
Focul din mine se aprinde mai tare.
Valul din mare devine mai mare.

Singur rămân în zorii de zi.
Taina din mine e piatra cea vie.
În care clipa mă lasă să te pot iubi.
Vântul cel negru din mare învie.

Calc fericit peste întinsele ape.
Caii cei albi vin să se adape.
Peștii se vorbesc ca să scape.
De moartea ce vrea să~i îngroape.

Cântă marea cu talazurile ei.
Vântul se adună în pumnul de aur.
Soarta mea se înfige în scântei.
Eu tai cap după cap la balaur.