Șirag de perle albe
Lacrimi argintii…
Sufeltul mi-e negru și pustiu.
Alerg spre cerul plumburiu,
Desfac aripi cenușii,
Pictez pe-un șevalet maro închis.

Aud și-acum cum bate
…În miez de noapte
Ceasul din turnul sfatului,
Ornitorincul palatului.

Străzile aglomerate
Urcă-ncet spre o cetate
Șerpuite parcă-n fugă
În centru ele s-ajungă.

Și acolo sus se-nchid.
Vor să formeze un vid
Gonind…
În care eu să mă prind.

Sufletul meu un arc,
Inima mea un parc.
Și toate acolo sus
ÃŽn centru ni s-au dus.

O lacrimă și-o floare,
Un răsărit de soare,
O cruce de ciment
Și-un gând dement.

În cercuri ne-nvârtim
Spre pământ privim
Acolo vom merge noi
Să vă-ntâlnim pe voi,
Cinstiți eroi!