Sunt beat! Un neuron pe moarte iartă
Stins rătăcirea-mi dionisiacă
Și miezul tainic din sonet nu pleacă
Pe când femeia gureșă mă ceartă.

Am îndrăznit la vin și eu oleacă
Mi-e capul leneș ca o bute spartă
De mine cine să mă mai despartă
Oricum uitarea de acuma pleacă.

De rău oricum Eva rece mă ține
Sunt treaz! Căci mult prea des la cap m-a plâns-a
Și la viol nu mă mai pot abține

Când neamul bărbătesc în mine strâns-a
Ce nu pot spune aceste vagi terține.
Ies din alcool și mă reped la dânsa...