Lângă pădure, pe-o potecă eu ades' mă plimbam,
Lângă pădure printre chinuri eu să mor îmi doream.
Seară de seară cu gândul să nu mă mai întorc nicicând,
Seară de seară eu către pădure plecam suspinând.
Dorința mea era una, să trăiesc eu n-am mai vrut,
Mereu cu gândul să plec am fost, voi n-ați știut...
Într-o seară, era frig, vântul șuiera peste case,
Mi-am luat pumnalul, ce ruginit pe-un perete atârnase...
Am ieșit cu gândul că eu înapoi n-am să mai vin,
Lângă pădure ... pumnalul în piept l-am înfipt,
Șiroia sângele ... trupu-mi pe pământ ... Ce chin cumplit!