Mă doare inima cănd trebuie să pleci,
Închid ușa-n urma ta și buzele-mi sunt reci
E-un sentiment de dragoste, aș spune poate pură,
Dar uneori tot tu îmi verși în suflet atâta ură!
Și nu aș vrea să mă visez din nou la pieptul tău
Că știu cât doare să iubești prea mult un om prea rău!

Și tu rănești, îmi pare, cu zâmbetul pe fața,
Știi c-o să plâng și parcă-ți faci din asta un scop în viață ;
Dar când ochii-mi cad pe poza pusă pe noptieră
Refuz să cred, să-mi amintesc că iubirea este efemeră
Că văd un chip de înger ce nu ar face rău nicicând,
Deși-mi faci inima bucăți, eu te iubesc mai mult ca orișicând!