agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2010-04-14 | |
Ne-am întâlnit în prag de seară
Pe drumul ce intra în vară, Un simplu drum spre nicăieri Pierdut pe harta unei veri. Te-am întrebat de unde vii Și mi-ai răspuns că nu prea știi, Dar știi că vrei să urci în munți Să poți vedea la ce renunți, Iar de pe vârful mai înalt Să faci de vrei apoi un salt. Ciudat răspuns, tulburător, Esența întrebărilor, Iar în momentul următor M-am hotărât și eu să zbor, Să văd deasupra norilor Pe unde-i drumul stelelor. Și am pornit la asfințit Pe drumul nebătătorit Printre prăpăstii și genuni, Căderi de stânci, sălbăticiuni, Copaci trăsniți sau schilodiți De un topor neiertător Sau chiar de zmeul zmeilor. În dreapta mea și tu urcai, Deși mereu alunecai Tu mâna nu mi-o atingeai, Era cumplit, dar totuși rai Când părul îți învolburai Printre furtuni pe vârf de plai. Dar numai sus am înțeles Că zborul n-are nici un sens, Când ai norocul să iubești Iubește fără să privești De unde vii sau unde pleci, Căci prea ușor poți să greșești Și-n hăuri să te prăbușești... P.S. Ne-am întâlnit la dans aseară Pe cerul unei nopți de vară, Erai frumoasă și cochetă Mai sprintenă ca o cometă, Erai o minunată stea Iar eu eram planeta ta, Pe o orbită cam incertă Și poate chiar și desuetă Într-un final cu piruetă...
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate