agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 6341 .



Sufletul meu astăzi își dezgroapă morții
poezie [ ]
din Poezii (1937)

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Elena_Farago ]

2010-04-14  |     |  Înscris în bibliotecă de Yigru Zeltil



Sufletul meu astăzi își dezgroapă morții...

Flori de-o zi, de-o clipă
Mi le-adun acuma,
Să le culc cenușa înfrățită-n huma
Unei mice și albe și tăcute gropi.
Și nici brazi, nici sălcii, nici salcâmi,
Nici plopi
Nu vor plânge asupră-i...

Făr' să le mai număr clipele sau anii,
Roșii, albe, albastre flori de lunci sau stranii
Flori crescute-n seră, ori în fund de-abis,
Mi le strâng din racle,
Mi le strâng din cripte,
Mi le scot din veghea crucilor înfipte,
S-amintească vieții un păcat, un vis...

Sufletul meu astăzi își dezgroapă morții,
Tu, iubire nouă, să nu intri aici,
În grădina morții,
Să nu intri, nici
Să nu simt cum, peste ziduri și zăbrele,
Mă pândesc cu pizmă gândurile-ți negre
De povara unor vane îndoieli...

Sufletul meu astăzi morților se-mparte...
Tu, iubire nouă, ține-te deoparte
Și ferește-ți floarea vie de păcatul
De-a-ntreba ce doruri mi-a știut uscatul
Vraf de flori pe care azi le-am dezgropat.

Lasă-mă în tihnă
Să le-aștern un pat
Somnului din care
Nu pot să-ți umbrească
Cu nimic
Norocul c-am păstrat-o, vie,
Printre ele, floarea ce ți-am dat-o ție.

Mândră-n ramu-i verde,
Las-o să-ți zâmbească,
Făr' să-ntrebi de poate cele ce-au murit
Au fost mai voioase
Când le-am dăruit,
Făr' să-ntrebi nici câte,
Nici ce flori din viață
Mi-au murit în albul strai de dimineață,
Ori în purpuriul caldelor nămiezi.

Nu, iubire nouă, nu căta să vezi
Dincolo de floarea ce-ți surâde-n față
Mândră și unică-n ramurile-i verzi.

Dincolo de dânsa nu pătrunde-n ceața
Ce-mi ascunde morții de nu vrei s-o pierzi...
Sufletul meu astăzi își dezgroapă morții, -
Tu, iubire nouă, să nu intri-aici,
În grădina morții... să nu intri, nici
Să nu-ntrebi de-n strâmta groapă ce le strânge
Vor muți de-a pururi vechile-mi iubiri...
Și de-ntors la tine sufletu-mi va plânge,
Mângâie-l, sau plânge-l,
Dar să nu te miri...

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!