agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ poți să-mi intri în inimă, nu vei citi aceeași carte
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2010-04-14 | | Înscris în bibliotecă de Yigru Zeltil
Sufletul meu astăzi își dezgroapă morții...
Flori de-o zi, de-o clipă Mi le-adun acuma, Să le culc cenușa înfrățită-n huma Unei mice și albe și tăcute gropi. Și nici brazi, nici sălcii, nici salcâmi, Nici plopi Nu vor plânge asupră-i... Făr' să le mai număr clipele sau anii, Roșii, albe, albastre flori de lunci sau stranii Flori crescute-n seră, ori în fund de-abis, Mi le strâng din racle, Mi le strâng din cripte, Mi le scot din veghea crucilor înfipte, S-amintească vieții un păcat, un vis... Sufletul meu astăzi își dezgroapă morții, Tu, iubire nouă, să nu intri aici, În grădina morții, Să nu intri, nici Să nu simt cum, peste ziduri și zăbrele, Mă pândesc cu pizmă gândurile-ți negre De povara unor vane îndoieli... Sufletul meu astăzi morților se-mparte... Tu, iubire nouă, ține-te deoparte Și ferește-ți floarea vie de păcatul De-a-ntreba ce doruri mi-a știut uscatul Vraf de flori pe care azi le-am dezgropat. Lasă-mă în tihnă Să le-aștern un pat Somnului din care Nu pot să-ți umbrească Cu nimic Norocul c-am păstrat-o, vie, Printre ele, floarea ce ți-am dat-o ție. Mândră-n ramu-i verde, Las-o să-ți zâmbească, Făr' să-ntrebi de poate cele ce-au murit Au fost mai voioase Când le-am dăruit, Făr' să-ntrebi nici câte, Nici ce flori din viață Mi-au murit în albul strai de dimineață, Ori în purpuriul caldelor nămiezi. Nu, iubire nouă, nu căta să vezi Dincolo de floarea ce-ți surâde-n față Mândră și unică-n ramurile-i verzi. Dincolo de dânsa nu pătrunde-n ceața Ce-mi ascunde morții de nu vrei s-o pierzi... Sufletul meu astăzi își dezgroapă morții, - Tu, iubire nouă, să nu intri-aici, În grădina morții... să nu intri, nici Să nu-ntrebi de-n strâmta groapă ce le strânge Vor muți de-a pururi vechile-mi iubiri... Și de-ntors la tine sufletu-mi va plânge, Mângâie-l, sau plânge-l, Dar să nu te miri...
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate