Vreau să plouă pe streașina casei și în camera cu jucării.
vreau să scriu cuvinte supărate de propria existență
și vreau întregul univers împotriva mea
și nu eu împotriva lui.

dacă ne-am împleti originile pe covor,
din plictis, am ajunge să căutăm,
ca niște maimuțe, lacrimi pe scalpul pardoselii;
și nici măcar nu ne-am iubi.

pupilele ar lua-o razna:
portale către adevărate găuri negre,
chinezării de-ale Pandorei
fără lăcățel drăguț pentru jurnal.
nu sunt stricată, am toate șurubelele în regulă,
rotește cheița în gaură și lasă-mă
să-mi exersez netalentul de mare balerină
pe noptiera ta, lângă veioza
pe post de cimitir pentru țânțari.

M-am întâlnit aseară cu o muscă. zicea că ai înșelat-o
în spatele ochilor albaștri cu o țânțăroaică
și se ducea să-ți pună păpădii la cap.
purta galoși de cauciuc și sutien cu bretele transparente;
avea fundul pufos, dar te iubea.

nu ne potrivim și ne certăm pe-același tac în bodega
de la colțu străzii, dar îmi plăcea
când ne transformam în praf și
polenizam aceleași flori de iris albastru ce duceau lipsă de fluturi
sau când cântam melodia preferată
la o chitară ce ducea lipsă de corzi vocale.

doar noi lipseam din acest lapsus vizual perfect.

Sună-mi clopoțeii și mâzgălește-mi portretul
pe picătura ta de ploaie preferată.
dansează cu mine ultimul tangou
și scoate-mi din păr scaieții uscați de-astă vară.

nu ne potrivim.