Unde-ți sunt ochii ce-au privit cu sete
Duioasa-nlănțuire de prigorii,
Tânjind să guste-n simțuri, prin toți porii,
Ispita noastră prinsă în sonete ?

Unde-ți e gura rânduind istorii
Cu cei ce uită îmboldiri ascete
Și sorb cu râvnă patimi, să se-mbete
De taina coapsei cucerind victorii ?

Unde-ți e palma stăruind pe cuie,
Ca să-mi aline plânsul ce-l îngân
Și să-mi întoarcă pârgul de gutuie ?

În pleoape zbateri și mirări amân,
Iar gesturi tandre care-n carne suie
Doar umbre-n tremur, fără trup rămân.


5 octombrie 2005
15 aprilie 2010