Aripile de înger nu scot sunet
Și Raiul e Tăcerea-ntruchipată.
Doar Iadu-i zgomotos. Edenu-mbată
Prin melodia de culori. Lin foșnet

Se-aude la intrarea-nsăbiată.
Infernu-ntreg e de durere răcnet
Și bolta neagră greu tresaltă-n tunet
Când demonii se-mbie-n rele-n ceată.

Tu dormi la mijloc. Mâna din finaluri
Nu s-a întins spre tine încă, ciot
Îndepărtate-s cele două maluri.

Privindu-te, cum treci prin viață, pot,
Cum, rece, nicipeunde nu faci valuri,
Să te consider totuși a fi mort.