agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2010-04-19 | | Spuneam mereu ca viata-i dura Ca pietre se rostogolesc spre noi, Ca zile bune nu-s, ci doar furtuna Dar nu stiam cu-adevarat,... cum e sa mori. Spunem mereu ca nu mai putem duce Ca licuricii-n noapte nu mai ard, Ne tot vaitam de neaprinse astre Dar nu stiam ce-nseamna ca sa cazi. Ne-am tot vaitat de una si de alta De ploi cazute prea razlet, De umbre care nu au forma Si de nimicuri fara de-nteles. Ne-am tot vaitat ca trista-i viata Ce o traisem pina atunci, Ca doar desert e-n calea noastra Si doar nisipuri strinse-n stinci. Ne-am tot vaitat fara repaus Gindind ca totul este greu, Dar nu stiam ca-n calea noastra Veni-va ziua cind vom fi,... doar Eu. Atunci am inteles cu groaza, Ce-nseamna sa inveti sa mori, Sa te cutremuri si cu teama Sa spui, eu nu mai pot,... eu mor Tu nu aici,... iar eu departe Paduri de ginduri si suspin, Tu nu aici,... iar eu departe Ape de tulbur lacrimi chin. Asta am fost in aste zile Ratacitori in suflete ce dor, Pe rana despartiri noastre Din nou acum se afla flori. Astazi este o zi aleasa Iubirea noastra s-a intors la noi, Acum putem sa spunem iar, ACASA Acum din nou se-mparte tot la doi.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate