agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
agonia ![]()
■ am o emisiune înregistrată în cap în 1985 ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2010-04-24 | |
Un înger stă și mă veghează,
Păzindu-mi sufletul de muritor, Ce sunt eu.... al lumii care mă trădează? Poate chiar eu-s al lumii trădător... În spațiul care se curbează contemplu al nemuririi timp, Acel veșnic înger care mă veghează... Stau, privesc în întuneric... cu sufletu-mi îl simt... Din umbră în lumină alintat, zorii-n mare se revarsă... Un om atât... și stelele de m-ar iubi, N-aș putea să mângâi orizonturi calde, Eu doar atât, un muritor... Aștept lumina care vine de departe... Pe țărmul unei lumi, într-un univers absurd, Trăim atât de încărcați cu suflete goi... Destine ferecate cu lanțuri de patos, stinse la amurg, Precum cei ce mor sub ceru-nsângerat și se numesc eroi... Oare ce sunt eu intr-un univers absurd, Mă simt ca o făclie stinsă la amurg... Un suflet de bogat sărman... Așa sunt eu, un muritor... ... o viață între sacru și profan.
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | ![]() | |||||||
![]() |
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate