agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 4064 .



În largul mărei
poezie [ ]
din Aripi de vis (1903)

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Constant_Cantilli ]

2010-04-24  |     |  Înscris în bibliotecă de Yigru Zeltil



Argint din cer se prăfuiește: Vibrează cântece pe valuri,
Și vântu-adie o melodie de duioșie din cavaluri
Și peste toate scânteiază al fericirei dor divin
Pe când amoru-n al meu suflet e ca parfumul unui vin.

Din largul mărei mângăierea răcoarei dulci mă-mbrățișează...
Ce-a fost e umbra ce se șterge când aurora-naintează...
Nu știu de este aiurare și nici real de e nu știu,
Dar am murit din viața veche și-n altă viață mă simt viu.

Pe car de-argint cu roate de-aur zăresc o magică nălucă,
Cu fruntea vecinie coronată de flori ce nu se mai usucă.
Și ea, c-un zâmbet, mă răpește, cum stau pe țărm, în lumea ei
Din flori, din vise și parfume, din armonii și din scântei.

Din păr deșiră zâmbitoare safire și mărgăritare...
Tritoni o poartă peste-o apă ce poate fi și cer, și mare...
E apa visurilor mele, e un ocean nemărginit
Pe care singură-Amphytrita l-a străbătut și stăpânit.

Și cum a fost de când e lumea, tot neschimbată mi se-arată,
Și cum a fost de când e visul, mă ia pe Conca fermecată,
Și cum a fost de când e-amorul, din ochi de jar, din zâmbet cald,
Înalță-n jurul meu palate de diamant și de smarald.

În urmă, țărmurile vieței de urâțenie și luptă
S-afundă, pier într-o magie ce de nimic nu e-ntreruptă,
Și-o sărutare ce m-atinge coboară-ntregul Empyreu,
Și-n al meu suflet îl revarsă, spre-a curge clar ca un Letheu.

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!