agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2010-04-24 | | Din fumuri negre, ganduri funebre, pietre de moara, esti ca o scara. M-ai ridicat din subsoluri si m-ai adus unde nici nu visam. Induram frigul, negrul si focul. Dar tu… tu m-ai readus la viata. Eram obisnuita sa stau in praf sau, mai rau: sub pietre de moara. Eu nu stiam ca focul, oricat de calm ar fi, arde… Eu nu stiam ca apa, oricat de limpede ar fi, ineaca... Eu nu stiam ca cerul, oricat de senin ar fi, tot aduce ploaie... Dar azi, focul, cerul si apa nu-s decat niste idei. Azi esti tu. Si nu esti o idee. Iar daca ai fi o idee, ai fi cea mai frumoasa idee. cea mai reala si cea mai dorita. Cand focul, apa si cerul erau altceva decat idei, tu erai o idee (mult prea frumoasa). Dar azi esti tu... Desi orice se transforma in praf de stele, ramanand doar amintiri, azi esti tu... Mintea mea, plina de zero e acum plina de tine. Pentru ca azi esti tu... De-as alege iar, te-as alege pe tine. De-ar fi sa mor, as face-o in repetate randuri daca as stii ca sarutul tau ma va readuce la viata de fiecare data. Daca pana acum ma inchinam rosul divin, azi ma inchin tie. Pentru ca azi esti tu... Daca ma auzi balbaindu-ma, nu e vina ta. E vina mea fiindca nu gandesc ceea ce zic. Pentru ca in preajma mea esti tu... In trecut nu evitam multimea ce ma aglomera. Asta fiindca nimic nu avea rost. Azi insa...esti tu. Acum ma evit pana si pe mine. De ce? Pentru a te observa pe tine. Daca tu esti fericit din vina mea, eu explodez de bucurie pentru ca si tu esti vinovat de fericirea mea. As merge linistita la inchisoarea placerii si m-as declara vinovata, o criminala, o hoata, daca asta inseamna ca am reusit sa iti fur un zambet. Daca pana acum eram o albina care adora zborul, azi sunt un greiere fericit ca si-a gasit locul... (in sfarsit) Desi ma taram prin noroi de atatea ori, azi merg lejer peste pamantul inmuiat in apa. Pentru ca azi esti tu... Desi acum sunt cu capul in nori, sunt constienta ca tu esti unicul soare existent printre norii mei. M-as face una cu pamantul, numai sa stiu ca tu vei pasi... M-as face apa si n-as seca deoarece stiu ca ai bea cu grija. Mi-e frica sa te privesc in ochi! Mi-e teama ca o sa devin dependenta de a ta privire. Lasa-mi doar un timp de acomodare! Apoi nu-mi va pasa... Azi esti tu... De-ai fi un cantec, te-as canta zi si noapte. Dar un cantec sunt eu si-mi place cel mai tare interpretarea ta. Ca si infinitul, zero e doar o banalitate. Dar cum tu esti aproape totul, eu nu-s decat o simpla necunoscuta dintr-o ecuatie matematica. De-as avea a doua sansa, tot om as fi. Altfel...nu m-ai fi ales. Si nimeni nu m-ar alege. (Desi pentru tine as fi tot om). Dar azi esti tu... Eu n-as conta in povestea asta. Dar cum existi si tu, am tot dreptul sa fiu al doilea rol principal. Ai refuza un rasarit de soare alaturi de mine? L-as refuza in favoarea ta (tu arati mai bine decat soarele) De-ai elimina luna, as fi eu. De-as elimina soarele, ai fi tu. Dar eu elimin tot fiindca... azi esti tu... Daca mainile tale mi-ar atinge umerii, as alerga ca o nebuna prin viata ta. Mi-ai permite? Daca astepti din partea mea vreun "te iubesc", afla ca meriti mai mult. Un om care trezeste iubirea in alt om, nu e om. E un inger. Pana acum nu a fost niciunul. Dar azi esti tu... Nici macar nu-ti merit toata atentia! Nici pe jumatate. Nici macar n-o merit! Cand te vad, ma pierd. Nu-i vina ta. Eu sunt de vina. Tu esti perfect... Zambetul tau ma inveseleste mereu. De aceea te voi lasa SA TE BUCURI DE MINE... De ce sa mint? Am inteles totul de la inceput. Doar ca din multe visuri sau vise m-am trezet la fel de fara de speranta; si nu mai vreau sa confund realitatea. Dar azi realitatea mea esti tu. Confund vocea ta cu sunetul marii si cu fosnetul iubirii. Oare gresesc? Cum tu imi zici numai frumoase, eu adaug urate in descrierea mea. Asta fiindca nu ai curajul necesar de a le spune tu. (oricum suna mai bine la mine) Oare de ce nu imi vezi defectele? Ai uitat ca singura persoana perfecta esti tu? Azi esti tu... Azi esti tu, dar si maine. Nu va mai fi nimeni, nicicand, niciunde, nicicum. Azi esti tu. Mereu tu... Te uiti la mine si ma vezi tremurand, desi este foarte cald. Nu-ti imaginezi de ce tremur? Pentru ca esti tu... Ma privesti in ochi. Vad asta cu coada ochiului. Desi tie ti se pare ceva dubios, eu inca tremur de emotie. Esti...emotionant! Rar ramaneam fara vorbe. Desi nu aveam ce spune, continuam sa vorbesc. Azi nu mai e asa. Azi esti tu... Ti-am observat zambetul. E la fel de misterios ca si tine, ca si ochii tai, ca si starea mea de spirit. Nu inteleg inca si ma framanta faptul ca iti plac. Nu ma cunosc foarte bine. Sunt gesturi ce nu le pot controla de la un timp. Oare ma transform? Crezi ca te iubesc? Nu faci bine... De iubirea mea trebuie sa fii sigur! Te-am ranit? Te-am indispus? Iti provoc insomnii? Iarta-ma... Te-am simtit in totalitate. Sau nu am fost eu? Mintea mea era departe de viata. Insa tu esti atat de aproape... De ce eu? De ce in ochii tai? Cum? De cand? A meritat oare sa fac atatea greseli? Da. A meritat fiindca azi esti tu, si nimeni altul. Inca iti simt rasuflarea. Imi mai simti inima? Pana si parfumul tau e viu. Ir tu... inca esti sub mine. Azi zburam ca fluturii: liberi, fara frica, fara sa ne ranim. Iti simt aripile usor peste ale mele. Tremur de emotie pentru ca..azi esti tu! Soarele desupra lunii, ii zambeste doar ei. Ea e fericita, iar el e multumit. Nu te simti stanjenit! Nici eu nu ma simt. Ma iubesti? Si eu te iubesc. Uitandu-ma in ochii tai, vad aura deasupra capului tau. Tu esti zeul meu. Tu nu-ti poti vedea aura. Esti prea atent la ochii mei. Opreste-te un moment... Gata! Acum sunt atenta la tine. (In strofa asta vorbeste inconstienta din mine) Cladeste-mi peretii iubirii, acopera baza pe care statea sa ploua, elimina norii tristi si fa-ma castelul tau! A nins prea mult! Invata-ma sa imi mentin zborul! Avand in vedere ca abia azi am invatat sa zbor... Te iubesc! De-ai stii iubirea ce ti-i port, de-as stii ce dragoste imi porti, de-ar stii si aerul... de-ar stii si iarba... de-ar stii toti cat de mult m-ai schimbat, cat de mult ma bucur, cat de mult te iubesc... cat de mult ne iubim... |
index
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate