agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 3611 .



Botoșel-pantofiorul singuratic
poezie [ ]
Secretul. Colecţia: Poezii pentru copii

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [DIACRITICUS ]

2010-05-03  |     | 



Un pantof ca orișicare
Dat cu lac dar și culoare
Singuratic e de fel
Mândru că e Botoșel

Știe multe, e-nvățat
Multe a vazut, săracu’
Dar prietenii-au plecat
Luați pe sus și duși cu sacu’

Dulăpioru-i casa lui
Palat din lemn și uși de sticlă
Singur, el stă agățat în cui
În veșmânt lucios de țiplă

Pantofior care vorbește
Nu te miri că-ți și șoptește
Are viață și gândește
Bucuros, îți povestește

Ce istorie! Ce poveste!
Botoșel e pantofiorul
Conștient că viața este
Pas în față, viitorul.

Încălțat n-a fost demult
Ba, de fapt, chiar niciodată
Þine secret ca un adult
Botoșel și viața-i cam ciudată

Prieteni mulți el a avut
Săndăluțe, teniși și papuci
Chiar bocancii ce-au știut
Să-i spună, cum e să te duci

Amintiri și istorioare
De la ghete vorbitoare
La toți ajunse la ureche:
Botoșel, n-are pereche

Oameni mari dar și cei mici
Veneau des la dulăpior
Se-ncălțau, plecau, și ghici
Cine-i trist și bolnăvior?

Suferă tăcut și plânge
Că ai lui amici s-au dus
Să-ncalțe lumea care strânge
Vechituri bune de adus


Pantofior cu suflet mare
Botoșel știe prea bine
Că oamenii n-au vieți ușoare
Și că talpa nu-i prea ține

Amintirile-i legate
De mai multe acareturi
Șerpi din ațe, înnodate
Încâlcitele șireturi.

El nici atât măcar nu are
Un șiret ca alinare
Un copil ce n-a avut
I l-a smuls și l-a durut

Șlapi, cipici, toate-ncălțări purtate
Lumea lui de mai demult
Oamenii le fac uitate
Rămân povești și le ascult

Înalt, subțire și bățos
Prieten dar cam arțăgos
Botoșel își mai alină dorul
Vorbind cu Încălțătorul


Undeva, pitite bine
Maro, negre dar și bej
Stau cutii de cremă pline
Printre șireturile-vrej


Într-o zi când se trezește
Botoșel aude bine
Niște vorbe-n englezește
E curios, abia se-abține

Agitație, lume multă
Familia lui, pe care-o ascultă
Acasă veseli au venit
Uimit, Botoșel a-nțepenit

Pare-se că nu e glumă
Parca-au stat la magazin o lună
Părinții și cu ăia micii
Ba, în plus și cu bunicii

Multe lucruri noi s-arată
Dar ceva ce merită atenție
Mulți pantofi se-nșiră o dată
Scoși din pungi, fără pretenție

Luciu, mat sau negru pur
Lăcuiți, ori colorați azur
Zarvă mare fac cu toții
Bun venit în voia sorții

Că așa a fost să fie
Asta-i clar, ce nu se știe?
Botoșel se minunează
Viața i se colorează!

Vorbe și cuvinte amestecate
Botoșel se-ntreabă și-nțelege toate
Dar de ce pe englezește?
Când eu știu și românește.

Unul câte unul vin
Dulăpiorul e cam plin
Explicația limbii-apare
Ca o pată de culoare

Ciao, hi, ola, bonjour
Se prezintă pantofiorii
Botoșel face-nconjur
Bucuros de prezentări

Dar de ce vorbiți engleza
Dacă tot știți limbi mai multe
Unii știu și tiroleza
Pentru cine are timp s-asculte

Nu m-am lămurit, prieteni
De ce vorbiți la fel cu toții
Păi ce, așa sunteți mai sprinteni?
Ori așa speriați voi hoții?

Am uitat să mă prezint
Am un nume: Botoșel
Mândru tare sunt de el
Voi strigați, eu mă alint.

Dragă pantofior-minune
N-avem toți acceași limbă
Dar engleza, știm prea bine
E ceva ce nu se schimbă.

Singur și cam supărat
Te-am găsit în dulăpior
Noi cu toții am sperat
Să devii, fericitul pantofior

Ani de zile am stat cuminte
Agățat în cuișor
N-am vrut să-mi aduc aminte
Un secret tulburător

Sunt un pantofior mai singur
N-am pereche, n-am avut
Ce știu este însă sigur
Cineva așa a vrut

Mai demult, demult de tot
Mi-amintesc pentru că pot
Viața ca să n-o ratez
Am ajuns chiar la botez

Ziua-n care le dau nume
La copiii ce pe lume
Fericiți părinții și-au făcut
Ziua-n care m-am născut

Un cadou mai special
M-am simțit de la-nceput
Poate așa a fost normal
Toată lumea m-a plăcut

Acesta este așadar secretul
Pantofior de ornament
Nicicând n-am făcut pe cochetul
La plimbare, n-am antrenament

Vreau să fiu un pantofior
Să uit de viața veche
Rămân curat în dulăpior
Botoșel fără pereche.


-//-


.  | index










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!