următorul pas?
l-aș vrea un adagio briliantin spre bolero universal
sunt amfibia lui nicăieri ori lipsesc din cugetul lui Prometeus.

totuși ochiul trei al minții pretutindenar
strecurat silențios printre tăioasele schițe rupestre
(globe trotter mărturisitor al stângăciilor puternicești)
pe aer împăciuitor pe lacrimi purificatoare
mă așează în tablou vital ca pe-o pictură suprarealistă ...

o Dali, ești încă aici maestru să recompui tăcerile
cutezanța culorilor- n-o ucid ororile, nevederea obtuză
pasiunea de a nu renunța la peisajele din vis magnific prolifică-i la fluturi,
la arca iubirii suită pe frunză.

pictor de-aș fi aș picta din litere sortate
realismul fără taxozaurii plutitori peste vulcanii sociali

următorul pas e noua diplomatizata rugăciune
por el grande Salvatore Dios europeanean.