agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 4465 .



Poem
poezie [ ]
1939

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [George_Meniuc ]

2010-05-11  |     |  Înscris în bibliotecă de Yigru Zeltil



Închid ochii. Vom trece prin stepa
Ocârmuită de regele morților.
În depărtarea mahrămilor grele de fir
Scrâșnește lupul încătușat.

Unde să mân? Hanul e înghețat.
Și sună argintul pe crengi, și sună colinde,
Și noi pribegim într-o mare tăcere
Până unde sfârșesc limpezimile.

Ehei! N-ați rătăcit voi, cai adăpați cu rachiu?
Nu-i sania vis și noaptea nu-i fum?
Clopoței. Clopoței. Clopoței.

Tot vifor, zăpadă, tot crengi închircite pe drum.
Tot râde șfichiul zurliu.
Ce vrăbii zglobii de metal! Ce sunet de chei!

O ciută șovăită umblă pe furiș.
Pădurile sună, aerul sună.
Și barba lui Șiușilă
Fâșie aspru pe gheață.

Moș Pământul s-a învălmășit în somn.
Noi trecem în grabă spre nu știu unde.
Moș Pământe! Moș Pământe!
Noi trecem în grabă spre nu știu unde.

Dă-mi mâinile tale din lemn de măr:
Vreau să mă pierd în grădinile lor.
Voi făuri omenirii un cântec al Preludiului
Și-al unui Luceafăr nerăsărit!
A fi Bucurie, și nu - devastat crepuscul.
Nu căutăm noi drumul pierdut?
Arcade cerești și moara de vânt

Sunt de-aici, de pe acest continent?
Le-a dus bătrânul Crăciun
Și jocul e bun.
E-n fiece jucărie un iureș latent,
Un lăutar nevăzut
Și-o horă cu pași nevăzuți, și-i destul.
Clopoței. Clopoței. Clopoței.
Ehei!
Ce vrăbii zglobii de metal! Ce sunet de chei!

Am trecut de țara focului
Și călătorim prin deșert
Până-n valea cu ceață.
Râurile Elivagar străbat zarea
În otravă, în pâclă, în scântei.

- Bună Ziua, Nistru, Nistru bătrânu.
Vântul bate apele de piatră.
S-aude, s-aude din cele patru dealuri
Dulăul Ghenarului și răsuflarea peștelui...

Ehei!
N-ați rătăcit voi, cai adăpați cu rachiu?
Nu-i sania vis și noaptea nu-i fum?
Clopoței. Clopoței. Clopoței.
Tot vifor, zăpadă, tot crengi închircite pe drum.
Tot râde șfichiul zurliu.
Ce vrăbii zglobii de metal! Ce sunet de chei!

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!