Iubirea ta - o pulbere de-arsenic -
Îmi macină din amintire timpul
Te simt cum poartă talpa goală ghimpul
În coasta ce mi-i lipsă-n vid milenic.

Și-mi trece clipa, ziua, anotimpul
Învins, robit într-un prezent astenic
Cu zeii-mi alungați din loc edenic
Și prăbușit îmi e pe veci Olimpul.

Zac într-un vis ce astăzi e ruină
Întins pe-al suferinței jalnic pat
Cu bahică licoare drept lumină.

Cu zilnice beții sunt ocupat...
Sărutul tău din urmă e de vină,
Din tainica uitare decupat.