***

în ațipirile din timpul zilei
îmi simt ochii cum coboară în trup și se întorc lovindu-se de pupile,
imprimându-le imagini cu magazine pline de lanuri cu ventilatoare
în funcțiune pe care le transform în floarea-soarelui
și le dirijez să împrăștie lumină uniform;
imagini cu combine muzicale
din care ies sunete ca albinele din stupuri
venite să culeagă boabele de transpirație
dintre firele părului electrizat pe mâini;
imagini cu cerul de lemn al unui cuier în care stau
agățate ca norii haine ce m-așteaptă să le port
străpuns de sunet și iluminat, gata de ascederea
spre locul unde nu voi mai avea nevoie de poezia de sus,
văzută din pământ.