agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 2808 .



elegie la incendiul pietei crangasi
poezie [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Intrigat ]

2010-06-03  |     | 



oare o să-mi aduc aminte peste ani
că dragostea noastră astupa gropile pe virtuții
oare o să mă mai cauți prin pat la fel
ca pe ugerul vacii foamea dintâi de vițel
oare o să-mi aduc aminte peste ani
o să mai țin minte jucătorii din liga a patra afghani?

că memoria e parte a vieții și viața e curvă
că memoria e șalul pervers cu care agață sergenți
peste ani o să știm să ne bucurăm de secunde
ca actrițele de doi bani din reclame la detergenți?
oare o să-mi aduc oasele ușor lângă tine
cu un cadru de abanos
lângă trupu-ți frumos
o să am veșnic dreptate tu o să ai extensii
să ne amestecăm în același sertar cupoanele roz de pensii?

dragoste – înghețată pe băț
băț auriu cu dantelă și stele
dragoste – turtă dulce, brioșă aburind
înmuiată-n cafea
oare peste ani o să-mi aduc
aminte ca puiul zănatic de cuc
forma cuibului trupului tău de acum
în care încăpățânarea mea (care face bum-bum)
se odihnește se antrenează cu moartea?

o să rămână și pentru noi un porumb dulce
o pânză de in o pereche de zaruri vreo noapte
o să rămână o aripioară picantă de la kfc
sau ca nelumea netrăind ca niciunde
deodată
ne vom muta cu toată dragostea de acum
și pur simplu nu vom mai fi?

oare o să-mi mai aduc aminte peste ani
că am vrut să-mi aduc aminte de toate

că mi-am lăsat sufletul la jumătatea drumului spre pariuri
și el s-a speriat de faruri, de parbrize și de șasiuri
că fustele tale făceau cele mai minunate pliuri
că cerul nostru îndopat cu alviță era incapabil de griuri
că ne îmbrățișam pe vârfuri în punctele puse pe i-uri
și că nunta noastră a încăput abia pe patru cd-uri?

Uite, sincer să-ți spun, ceea ce cred eu de fapt
E că o joi fără tine e ca o grădină botanică fără ortensii
Și că dragostea supremă aceasta ajunge cândva –
Amestecul în același sertar a două cupoane de pensii

Mai cred că piața crângași a fost aprinsă din întâmplare
Din visul țiganilor de a fi udați de pompieri
Ca să simtă c-au mers la mare

Și mai cred că vulturii nu zboară printre blocuri de rușine
Eu cred că dragostea se va muta în cele din urmă
În iarba care va crește, în același timp,
Din mine și tine

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!