Azi, anii au trecut, iubită muză
Și focul meu a ars prelung, prelung,
Atâtea gânduri am și nu-mi ajung
Și toate-s ca atunci, tot spuză, spuză.

Toți anii ce-au trecut, în van ne-acuză,
Pe chip purtăm cărări de timp, de timp,
Trăim timid al treile-anotimp,
Azi anii au trecut, iubită muză.

Alți ani mai sunt dar oare ne ajung
Să dărâmăm și iar să construim?
Dă-mi inima, cu-a mea să le topim
ÃŽn focul meu ce-a ars prelung, prelung.

Și cuta frunții lasă-mă s-alung
Să ne iertăm de-atâta vreme, vreme,
Să fim doar feți-frumoși si cosânzene...
Atâtea gânduri am și nu-mi ajung.

Sunt gânduri ce te-alintă și te scuză,
Sunt temeri, sunt tăceri, sunt șoapte, șoapte
Sunt noduri de lumină, solzi de noapte
Și toate-s ca atunci, tot spuză, spuză.

Și toate-s ca atunci, tot spuză, spuză,
Atâtea gânduri am și nu-mi ajung.
Și focul meu a ars prelung, prelung,
Azi anii au trecut, iubită muză